Just Role Play Game for all of us


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

Apusul aduce un nou inceput...

In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

1 Apusul aduce un nou inceput... la data de Mar Aug 31, 2010 6:59 pm

MysTiC.AnGel

avatar
Moderator
Moderator
Capitolul 1- Amintiri care vor disparea curand…

Seara … momentul cel mai intunecat al unei zile, care aduce multa durere si suferinta. Cate o lacrima ramane in urma in camera mea in fiecare noapte si imi aduce aminte ca lumea e mai grea decat credeam eu. Fiecare, pastrata cu o anumita data in cutia de bijuterii a noptii, se pierde printre mii de amintiri din mintea mea. Dar dispar dupa cateva minute si totul revine la normal. Ma trezesc in fiecare dimineata si imi amintesc de acele clipe, in care lumea s-a spart in mii de bucati pentru mine…cand credeam ca nu poate fi mai rau.
Primele raze …ale diminetii aduc un nou inceput in fiecare zi si ma fac sa zambesc. Totul este linistit in viata mea si nu se mai intampla nimic. Insa chiar si asa nu pot sa fiu fericita mereu. Mereu exista acel ceva care strica orice si ma face sa ma intristez. Fiecare clipa s-a scurs repede si apoi…a mai trecut o zi
In fiecare avand acelasi program de care numai scapam niciodata. Dimineata… linistita pisica ma trezea din somn si imi aducea aminte ca s-a luminat afara , scoala…cateva ore plictisitoare si apoi acasa din nou ,teme , lectii...poate uneori mai mergeam la cate o plimbare cu prietenii si apoi…noapte…cearta cu prietena cea mai buna sau alte lucuri care sa-mi strice ziua. Atat de multe chestii de care nu scap…as vrea sa le las putin si sa fac ceva ce m-ar face fericita. Dar ce ?Acum chiar nu ma poteam gandi la un lucru care m-ar inveseli…eram prea suparata…
Astazi totul a fost ingrozitor. Am crezut ca este prima zi in care nu se intampla nimic , insa m-am inselat.
M-am trezit de dimineata , mi-am baut ceasca de ceai pe care mi-o lasase mama inainte de a pleca la servici , mi-am facut ghiozdanul si m-am indreptat spre scoala. Am pierdut autobuzul si cand am sunat-o pe Alle , mi-a zis era la scoala deja. O adusese tatal ei si nu a putut sa ma astepte, ca sa mergem impreuna. Deci am mers singura un kilometru si ceva. Locuiam destul de departe de scoala si aveam de mers mult. Asta pana la urma nu fusese o problema deoarece mai fusesera zile in care nu aveam cu cine sa merg si nu aveam cu cine vorbi. Problema era , ca mergeam pe jos si a inceput ploaia si nu se mai oprea. Am ajuns uda toata la scoala si am avut noroc , deoarece saptamana trecuta imi mai lasasem cateva haine in vestiar dupa antrenamentul de volei. Dupa ce mi-am luat alte haine pe mine care nu erau ude, m-am indreptat spre sala de curs. Cand am intrat, profesorul de istorie mi-a zis ca am intarziat si i-am zis ca imi pare rau. Nu plecasem foarte devreme de acasa si am pierdut notiunea timpului. Ora fusese si ea destul de ingrozitoare…nu raspunsesem la aproape nicio intrebare si eram sa iau un 7 cand m-am desteptat si eu si am raspuns in cele din urma , la o amarata de intrebare la care raspundea si un copil de clasa a 2-a. Nu stiu ce avusesem..de obicei eam foarte active la ore si raspundeam , insa atunci parca uitasem tot. Profu mi-a dat 8 pentru ca stia ca invat si daca nu stiam , sigur mi se intamplase ceva. Poate ca in celelalte zile asta era adevarat , dar acum nu credeam ca mi s-ar fi intamplat ceva. Bine..exceptand ca am ajuns cu intarziere si ca m-a prins ploaia. Chiar eram linistita. La pranz am stat cu Alle si Amellie si am discutat despre nu stiu ce petrecere organizata de ele , din numai stiu ce motiv. Nu prea le-am ascultat, le-am lasat sa vorbeasca singure si cand au terminat am mers la urmatoarea ora. Chimia…o materie frumoasa pentru uniii dar nu si pentru mine , adica nu-mi placea deloc si nu intelegeam nimic. M-am certat si cu colegul meu de laborator , Cezar. Nu ne-am inteles deloc. La probleme dadeam raspunsuri diferite si nu stiam ce sa scriem pe fisa de lucru. Pana la urma am scris tot ce am vrut eu si a aflat si el ca aveam dreptate. Doamne , ce oameni! Orele celelalte au trecu tot asa de greu. Pe la 4 am ajuns acasa , m-am dus in camera mea si am luat o foaie dintr-un caiet pe care i-am scris mamei ca nu voi veni acasa pana la ora 10 , deoarece sunt la o colega si facem planuri de vacanta apoi am pus-o pe masa din bucatarie in speranta ca mama o sa-l vada cand va ajunge acasa. Imediat dupa asta am plecat spre Alle ,ne-am dus in camera ei si am inceput sa ne gandim la cele trei luni de relaxare. Anul asta aveam de gand sa merg la mare, poate ca vom trece si pe la cateva rude , iar restul timpului ni-l vom petrece impreuna. Vom merge in vreo trei tabere impreuna vara asta … abia asteptam ultima zi de scoala , sa fim libere, sa facem orice vrem noi si sa inceapa cu adevarat distractia.
Ne-am intins cu planurile pana pe la 12, cand au venit parintii ei si eu am plecat acasa. Am ajuns repede, Alle statea la cateva case departare. In toata casa nu era nicio lumina aprinsa, ma intrebam daca mama se culcase deja. Am urcat in camera ei si nu era nicio urma ca ar fi fost acolo. Biletul din bucatarie , era tot acolo. Lucrurile erau lafel ca si atunci cand am plecat. Asta exceptand pisica , care s-a mutat din cutiuta ei , in patul meu pe patura.
Nu stiam daca se intamplase ceva…unde era mama ?Pana acum trebuia sa ajunga acasa. Am luat telefonul si am sunat pana cand, in cele din urma , matusa Agnes mi-a raspuns.
-Alo! zise ea cu o voce tremuranda , aproape ca nici nu am inteles ce zicea.
Am stat putin sa analizez daca era bine si imediat mi-am dat seama ca ceva se intamplase.
-Ce s-a intamplat?am intrebat curioasa.
-Andra, te rog sa stai acasa si sa nu vii aici. Mama ta este bine , doar ca are nevoie de odihna. Tatal tau este si el aici! Cand am auzit ca ceva i se intamplase mamei am crezut ca inebunesc.
Cum se intamplase asta ?Ce patise? Ce…cum..unde?Numai puteam … nu vroiam sa traiesc cu gandul ca ceva I s-ar putea intampla si ca ar fi in pericol. Parca eram in locul ei si simteam durerile ranilor pe care le aveam , iar ea eram in locul meu si se gandeam la mine. Am inchis telefonul si am cazut jos rezemata de usa camerei mele care era inchisa si am incercat sa ma linistesc. Cateva lacrimi mi s-au ivit pe fata si am incercat sa le sterg , numai ca tot mai apareau. In continuare eram nelinistita si ingrijorata. Dupa cateva ore in care am stat acolo in continu, am adormit pe podea. Dimineata cineva ma ridica si ma aseza in pat. M-am trezit repede si am vazut ca era mama. Era acolo…
-Hei !am strigat eu bucuroasa si am sarit pe ea.
-Buna dimineata draga mea ! sopti ea si imi zambi.
-Ce s-a intamplat?
-Nimic.
Stiam ca nu este adevarat dar nu am mai insistat. Tot ce conta era ca acum era acolo cu mine. Ma bucuram ca era bine si ca numi avea nimic. Trecuse si ziua aceea , desi cam groaznica dupa parerea mea , si a venit alta…alte lucruri se vor intamplas in continuare , acum ca se apropia vacanta.


Asa deci primul capitol din acest fic , sper sa va placa.

Vezi profilul utilizatorului http://www.rpg-fans.forumz.ro

Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum